АЛЬЯНС ЗА ЕВРОПЕЙСКУЮ ИНТЕГРАЦИЮ И НЕСКОЛЬКО ПОВОДОВ ДЛЯ ОПТИМИЗМА

Несмотря на все недостатки, Альянс за европейскую интеграцию, представляет собой явление заслуживающее внимания

Поток выпадов и фаталистических прогнозов в отношении Альянса за европейскую интеграцию (АЕИ) в российской печати, а также в молдавских средствах массовой информации, приближенных к ПКРМ, – не что иное, как тенденциозные и преждевременные оценки, подпитываемые постимпериалистической паранойей некоторых московских аналитиков и свидетельствующие об их попытке подорвать любые меры, направленные на демократизацию Республики Молдова.

Альянс за европейскую интеграцию является, по сути, всего лишь второй попыткой установить власть, действующую на основе консенсуса между демократическими партиями в Республике Молдова (после неудавшегося эксперимента с Альянсом за демократию и реформы в конце 90-х годов), и представляет собой воплощение воли народа и естественную реакцию политической среды на пагубные последствия коммунистического правления.

Теперь долг Альянса за европейскую интеграцию – сделать все возможное для капитализации кредита доверия, данного ему избирателями. Действительно, опыт коалиционного правления в других странах не внушает особого оптимизма – эти правительства уязвимы перед множеством опасностей, от внутренней конкуренции и возможных срывов тесного взаимодействия между составными частями до отрицательного влияния внешних факторов. Вместе с тем путь, пройденный Альянсом до сегодняшнего дня, довольно обнадеживающий и, несмотря на все недостатки, неизбежные для столь амбициозного и насыщенного проекта, Альянс за европейскую интеграцию, тем не менее, представляет собой явление, заслуживающее внимания за предпринятые до сих пор удачные действия.

AIE CA FENOMEN POLITIC SAU CÂTEVA MOTIVE DE OPTIMISM

Dincolo de toate neajunsurile, AIE constituie un fenomen care merită a fi remarcat

Avalanşa de atacuri şi pronosticuri fatale la adresa Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), ce au apărut recent în mass-media rusească dar şi în cea din Republica Moldova afiliata PCRM, nu reprezintă altceva decât nişte aprecieri tendenţioase şi premature alimentate de paranoia post-imperialistă a unor analişti de la Moscova şi denotă încercarea acestora de a submina orice efort de democratizare a Republicii Moldova.

Alianţa pentru Integrare Europeană este de fapt abia o a doua incercare de guvernare consensuală a partidelor democratice din Republica Moldova (după eşuarea experimentului Alianţei pentru Democraţie şi Reforme de la sfarşitul anilor ‘90), fiind o întruchipare a voinţei populare şi o reacţie firească a politicului la efectele nefaste ale guvernării comuniste.

Alianţa pentru Integrare Europeană are acum datoria de a face tot posibilul pentru a capitaliza creditul de încredere acordat de alegători. Este adevărat că experienţa altor state în materie de guverne de coaliţie nu este prea încurajatoare – aceste guverne fiind vulnerabile în faţa multor pericole, de la concurenţa internă şi eventualele întreruperi ale sinergiei dintre elementele constituante, până la influenţa negativă a factorilor exogeni. Cu toate acestea, evoluţia de până acum a Alianţei este destul de promiţătoare şi dincolo de toate neajunsurile inerente unui proiect atât de ambiţios şi cu o agendă atât de încărcată, Alianţa pentru Integrare Europeană constituie totuşi un fenomen care merită a fi remarcat pentru acţiunile reuşite de până acum. 

SIMBIOZA POLITICĂ TEMPORARĂ CE AR PUTEA ELIMINA PERICOLUL ANTICIPATELOR

o simbioză politică temporară ar contribui la depăşirea situaţiei de profundă incertitudine pentru toate forţele politice din Parlament

Comuniştii se află în căutarea unei formule pentru a-şi păstra faţa înaintea alegătorilor şi în acest scop ei vor avea nevoie de ajutorul Alianţei pentru Integrare Europeană, la fel cum şi Alianţa are nevoie de ajutorul PCRM pentru a alege preşedintele statului şi a purcede la actul guvernării. Acesta este raţionamentul de bază pe care s-ar putea sprijini o eventuală simbioză temporară între cei doi actori politici. Până atunci relaţia dintre cele două poluri politice din parlament este afectată de încăpăţânarea comuniştilor de a nu recunoaşte autoritatea şi legitimitatea Alianţei pentru Integrare Europeană.

Este esenţial ca ambele entităţi politice să depăşească aceste handicapuri în cazul în care aceşti doi actori doresc cu adevărat să-şi realizeze scopurile declarate şi să supravieţuiască iarna politică ce ne-ar aşteapta odată cu o eventuală relansare a ciclului electoral. Pentru aceasta este nevoie de un climat prielnic pentru dialog, climat ce poate fi creat prin recunoaşterea necesităţilor tuturor actorilor implicati şi reieşind de la premisa că ambele forţe caută să evite alegerile anticipate. În acest caz ambele părţi trebuie să facă anumite cedări şi întrebarea care trebuie să şi-o pună politicienii este cu ce preţ suntem gata să evităm alegerile anticipate?

FACTORUL COMUNIST ŞI MATERIALIZAREA OBIECTIVELOR ALIANŢEI PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ

клином…

Crearea la 8 august a Alianţei pentru Integrare Europeană oferă celor patru partide necomuniste şansa unică de a schimba cursul istoriei Republicii Moldova, înlocuind paradigma stabilităţii-stagnării comunisto-voroniniste cu paradigma de dezvoltare pro-europeană, bazată pe funcţionarea statului de drept, respectarea drepturilor omului, libertatea presei, modernizare şi dezvoltare economică. Pentru moment însă procesul politic din Republica Moldova continuă să fie marcat de o profundă incertitudine ce poate fi eliminată doar în cazul în care partidele necomuniste vor reuşi să asigure cooperarea unor reprezentanţi ai PCRM pentru a putea alege preşedintele ţării, constitui guvernul şi evita provocarea unui nou ciclu electoral.

Pentru a preveni euforia prematură vis-a-vis de ultimele evoluţii de pe scena politică moldovenească, este nevoie de un şir de precizări referitor la contextul politic destul de specific de după alegerile din 29 iulie.

VOTAREA, O ACŢIUNE INDIVIDUALĂ CU IMPACT COLECTIV

A vota este o acţiune individuală cu impact colectiv

Care este semnificaţia alegerilor parlamentare? Ce înseamnă a vota? În Republica Moldova, din păcate unii cetăţeni privesc cu suspiciune sau indiferenţă campania electorală şi ziua alegerilor. O astfel de atitudine este deseori rezultatul fie a dezamăgirilor anterioare faţă de prestaţia unor partide, fie rezultatul informării insuficiente atât despre programele şi echipa partidelor existente cât şi despre importanţa participării fiecărui cetăţean în viaţa politică a statului.

Lipsa de informare privind programele şi echipele partidelor politice poate fi soluţionată prin diferite căi, participarea la evenimentele organizate de partidele politice, accesul la presa care îşi pune drept scop informarea echidistantă a cetăţenilor cu privire la oferta politică existentă la moment, etc. Pentru a soluţiona problema ce ţine de participarea fiecărui cetăţean în viaţa politică a statului este necesară conştientizarea câtorva lucruri esenţiale ce urmează să fie prezentate pe scurt mai jos.

THE ELECTORAL “KOLKHOZ”

a new leader for an old party...

The electoral charisma of the party leaders is not the only criterion for evaluating the quality of a political party. Besides this, there are many other criteria such as: party leaders’ and party members’ professionalism, prior activities and achievements, loyalty towards the the declared principles, results obtained in previous parliamentary or local elections, the quality of the electoral programs, number of followers, implemented projects, participation to the governance process, etc. Above all the quality of a political party is proven by its performance during an electoral campaign and the efficiency of the political parties is reflected in the results they obtain after the cast votes have been counted.

“COLHOZUL” ELECTORAL

foto: news.online.ua

Carisma electorală a liderilor de partid nu este criteriul exclusiv de evaluare a calităţii unui partid. Pe lângă acesta mai sunt şi altele cum ar fi: profesionalismul liderilor şi a membrilor de partid, activitatea lor anterioară, loialitatea faţă de principiile declarate, prestaţia în alegerile locale şi parlamentare, calitatea programelor electorale, baza electorală, proiectele implementate, participarea la guvernare, etc. Cel mai pregnant calitatea partidelor politice se manifestă în perioada electorală, iar eficienţa acestor partide în rezultatele ce le-au obţinut în urma numărării voturilor.

Toate aceste criterii servesc pentru a evalua nu doar calitatea unui partid politic dar şi capacitatea acestuia de a obţine suficiente voturi de la alegători pentru îi reprezenta în parlament. Aceste voturi reflectă încrederea electoratului şi constituie un indicator al viabilităţii formaţiunilor politice.

Electoratul trebuie să realizeze faptul că din toate partidele politice ne-comuniste existente în Republica Moldova, pentru moment doar trei şi-au confirmat statutul de formaţiuni viabile şi demne de încrederea alegătorilor – PL, PLDM şi AMN. Aceste partide au trecut prin câteva teste destul de serioase care le-au confirmat capacitatea de a continua mai departe lupta electorală şi dreptul moral de a primi voturile alegătorilor.

MODESTIA INTELECTUALILOR ŞI PROBLEMELE POST-SOVIETICE ALE MOLDOVENILOR

Una din marile probleme a unor reprezentanţi ai intelectualităţii moldoveneşti a fost şi rămâne detaşarea de realitate.

Într-una din scrisorile sale, Karl Popper scria despre aşa-numitul „păcat contra sfântului spirit”, care „se petrece atunci când intelectualii încearcă să se prezinte în faţa semenilor lor ca mari profeţi şi să-i impresioneze cu filozofii oraculare”. Din nefericire una din marile probleme a multor reprezentanţi ai intelectualităţii moldoveneşti a fost şi rămâne să fie acest păcat împotriva duhului sfânt acutizat de o vădită detaşare de realitate, vulgară prin esenţa ei căci este manifestată în atitudinea dispreţuitoare faţă de poporul din care fac parte.

Citind un articol de pe blogul Stelei Popa, despre emisiunea lui Vasile Botnaru „Punct şi de la capăt” din data de 16.11.2008, care a inclus un interviu cu maestrul Aureliu Busuioc, am fost puţin iritat de unele din afirmaţiile dlui Busuioc. Am hotărât să ascult şi eu înregistrarea în cauză pentru a mă asigura că afirmaţiile îndoielnice care m-au atins, într-adevăr aparţin maestrului. Ceea ce am auzit m-a întristat dar nu m-a mirat prea mult, atitudinea peiorativă a unor intelectuali care se lansează în discursuri profetice dar arogante privind problemele poporului din care fac parte, nu mai reprezintă mare noutate în ziua de azi.

LUPU + PD… „TARLEV” RELOADED?

Lupu + PD ...

Lupu a plecat de la PCRM. Plecând acesta a mai adus şi un şir de critici la adresa formaţiunii din care a făcut parte vreme îndelungată. Unii au şi început deja a se îmbăta de bucuria că partidul comuniştilor a suferit o pierdere mare şi acum opoziţia are şanse şi mai mari de a cîştiga alegerile… Să încercăm să analizăm mai la rece tot ce se întâmplă.

La scurt timp după plecarea lui Lupu de la comunişti se vorbeşte deja despre aderarea sa la Partidul Democrat. Potrivit portalului de ştiri UNIMEDIA, actualul preşedinte al PD, Dumitru Diacov a confirmat deja faptul că Marian Lupu urmează să preia conducerea acestui partid.

Nu se cunosc deocamdată cauzele care l-au făcut pe Marian Lupu să adere anume la acest partid şi nu la Partidul Social Democrat condus de Dumitru Braghiş, partid care totuşi a avut o prestaţie mai bună în alegerile din 5 aprilie, comparativ cu alte partide ce n-au trecut bariera.

Oricare ar fi aceste motive, pentru moment este mai important de a încerca să înţelegem care ar putea fi acţiunile de mai departe ale lui Lupu şi care vor fi efectele acestei migraţii.

LEFTIST FLUNKEE PARTIES REGROUPING

...looking for a formula that to win some seats in the next parliament.

The anticipated parliamentary elections in Moldova have already pushed some of the center-left political parties to start looking for a formula that will allow them to win some seats in the next parliament.

One of the main variables of this formula is going to be „the party that will constitute the nucleus„ of a possible common list of the social-democratic parties. The Party of Spiritual Development „United Moldova” has already announced that it will participate in the next parliamentary elections as part of the Social Democratic Party of Moldova. The argument for this decision was the fact that out of those parties that didn’t pass over the electoral threshold in the April 5^th parliamentary elections, the Social Democrats have received the best result. However, the further consolidation of the center-leftist outsiders is slowed down by the ambition of the Democratic Party of Moldova to play the role of that nucleus around which the leftist parties will unite.